[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

luni, 22 decembrie 2008

Ingerul de deasupra orasului

Sunt ingerul orasului. Am avut multa treaba zilele astea. Se intuneca devreme si-mi falfai aripile deasupra Bucurestilor. Am coborat in intersectii si am suflat liniste peste fruntile lor transpirate. Le-am incetinit bataile inimilor ca sa nu se mai enerveze si sa-si strige fiere unii altora. Cu inimile agale si cu fruntile racorite de suflarea stelelor s-au linistit. Am deblocat cateva intersectii ieri. Am zburat printre blocurile de la marginea orasului. Am intrat in case triste si le-am adus uitare si pofta de dragoste. Au uitat sa-si mai numere banii si au frematat de dorinta ca-n zilele dintai. Blocuri intregi napadite de iubire.

Doamne cat iubesc oamenii cand se aprind unii dupa altii. I-am spus odata lui Dumnezeu: - Ce-ai fi facut Doamne fara minunile astea de pe Pamant? Mi-a raspuns razand:- Cred ca ne-am fi plictisit de moarte, ingere...Am ridicat de la pamant o fetita cu genunchii juliti si i-am lins ranile si-am facut-o sa rada. Mi-am smuls fulgii din aripi si-am invelit copii metroului. Am stat langa ei si am plans pentru ca le-am visat visele. Doamne cat iubesc oamenii si fiintele astea plapande carora voi le spuneti copii. Am luat visele lor negre asupra mea si pret de cateva ore n-am mai putut zbura.

Am oprit cateva clipe tremurul mainilor unei batrane care-si astepta moartea, uitata de lume...A zambit si-a putut sa-si bea ceaiul fierbinte fara sa-l mai verse in poala...am intrat in casele bogatilor si le-am ostoit nefericirea...acolo a fost mai greu..in casele lor domneste mandria si orbirea sufletelor...le-am supt ceata de pe suflete si au vazut limpede unii-n altii si au plans si s-au bucurat.Si iar le-a fost greu. Am trimis acasa femeile care-si vindeau carnea...le-am pregatit barbati simpli si iubitori mirosind a munca...si le-am facut sa gateasca pentru ei... apoi mi-am tras sufletul si m-am apucat de lucru greu...am dus gandurile slabe la capat de drum...si oamenii au aflat unii de altii...asa ca ea a stiut ca el e-ndurerat si ii cere iertarea...apoi lui indrazneala i-am dat sa-si recastige iubirea..mii de ganduri am carat in spate si le-am aruncat in ferestre care se pregateau sa adoarma...si oamenii au aflat unii de altii si s-au iubit...am amestecat destine si mi-am notat schimbarile intr-un carnetel cu pagini din frunze de nuc...trebuie sa i-l dau lui Dumnezeu la capat de drum...

Doamne cat ii iubesc pe oameni cu toate ale lor...am plans fierbinte pentru toti cei pe care nu i-am putut ajuta...mi-am odihnit amintirea lor in culorile schimbatoare ale unui semafor de la marginea orasului... m-am asezat langa un cersetor batran care astepta resturi de macel dintr-un supermarket...m-am asezat langa el si i-am facut cadou privirea-mi...si l-a vazut pentru o clipa pe Dumnezeu si tot restul vietii lui o sa fie mai bun...tarziu in noapte am auzit colindatori..si-atunci cu ultimele mele puteri le-am suflat oamenilor imboldul de a deschide usile...am adormit si eu intr-un tarziu cu gandul la Mos Craciun si am avut acelasi vis ca in fiecare an...m-am visat OM...

25 de comentarii:

  1. Fascinant.Tu,ingerule,pe'aici cand treci?

    RăspundețiȘtergere
  2. si maine o vei lua de la inceput...iar ei vor fi murit de secole cand visul ti se va indeplini si abia atunci vei realiza ca,aripile odata smulse, nu mai tanjesti dupa imbratisare...si totusi iti doresc sa ii iubesti si atunci

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  5. a fost....dar a trecut si azi un pic,si ne-a dat iar putere sa speram,sa visam ,sa iubim....a spus sa incercam si vom muri mai incet atunci macar cu o secunda...

    RăspundețiȘtergere
  6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  7. Randuri din fire de gheata ce se topesc si contopesc cu noi si timpul din ghemul desirat ce vrem sa-l numaram...Randuri din dragostea trupeasca a doua picaturi ce se preling pe o oglinda,acum unindu-se alunceca in ritmul lor, acum s-au despartit si iar tanjesc in drumul lor sa fie o singura sclipire ce-alunecand isi poarta aceeasi soarta....Randuri din sufletul unui inger...:)

    RăspundețiȘtergere
  8. si la mine de ce nu ai venit? sa imi iei apasarea asta de pe piept care ma lasa neputincioasa, fara aer...sa il faci sa nu mai plece de craciun cu ea...

    RăspundețiȘtergere
  9. 'OM'?cu totii parem a fi oameni...acele fiinte minunate si nevinovate create dupa chipul si asemanarea Lui...dar...mai suntem?Nu cred.Si EU imi doresc sa fiu OM...

    RăspundețiȘtergere
  10. tudor ...respect :) pentru fiecare cuvant magic care`mi da fiori. pentru fiecare indemn, fiecare urma de speranta pe care ne-o dai in suflete.

    RăspundețiȘtergere
  11. Ar fi frumos daca cat mai multi dintre noi, s-ar visa OAMENI in fiecare dimineata la trezire.

    RăspundețiȘtergere
  12. Superb...cuvintele tale rascolesc sufletele pierdute pe cai gresite

    RăspundețiȘtergere
  13. am gasit un film foarte interesant, despre ce au vazut strainii la TV legat de mineriada din Romania. Link aici http://www.trilulilu.ro/as2pata/d5e9f1921aeeaf

    RăspundețiȘtergere
  14. ce frumos ai spus... ma visez OM...
    iar oamenii mereu calatoresc in lumea viselor :)

    craciun cat se poate de fericit... iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  15. Stau pe o margine si te privesc. Nu ma vezi. Nici macar nu crezi ca exist. Eu cred insa in tine. Cum as putea sa fiu ingerul tau altfel? Nu pot sa-ti sterg lacrimile, nu pot sa-ti aduc zambetul inapoi, nu pot nici macar sa-ti vorbesc. Mi-as dori sa pot sa-ti raspund la intrebari dar am doar privilegiul sa te privesc. N-am voie sa te judec dar voi fi alaturi de tine cand altcineva o va face. De multe ori ti-as fi dat aripile mele dar mi le-am pierdut. Am vrut sa alung lacrimile cuiva ca tine dar aripile au fost atat de moi si eu atat de slab incat ne-am prabusit amandoi. Atunci mi-au luat aripile si mi-au spus ca le voi capata inapoi doar cand nimeni nu va mai plange. Cu timpul m-am resemnat. Merg alaturi de tine si te privesc cum iti tarasti pasii, incercand sa gasesti drumul pe care odata il stiai atat de bine. Cum as putea sa te ajut cand nici pe mine nu m-am putut salva? Ce simplu ar fi fost sa-ti spun “nu exista ratare” dar ingerii nu pot minti. In schimb, au credinta. Pentru toate clipele tale de indoiala, eu m-am tarat in genunchi pana la capatul lumii, pentru fiecare lacrima de-a ta, eu am implorat cerul sa-ti mai dea o sansa si atunci cand tu ti-ai plecat privirea, eu am tinut speranta in brate ca sa nu se piarda...

    RăspundețiȘtergere
  16. izbaveste-mi cuvantul, dragul meu inger.

    RăspundețiȘtergere
  17. toti ne visam oameni, in fiecare noapte...iubesti copii?interesant aspect..un post bun..face parte din elita blogului tau..da, am dreptul sa clasific, pentru ca citesc

    RăspundețiȘtergere
  18. Nicholas Cage s-a aruncat de pe un zgarie-nori din orasul ingerilor si s-a facut om. Si cand a reusit sa guste iubirea ei, ea s-a dus la piata sa cumpere pere si a murit. Si el a ramas muritor si singur.

    RăspundețiȘtergere