[ascunde postari]
arhiva

rss | facebook | twitter | vama | contact

miercuri, 20 mai 2009

Castigator concurs povestiri lan de grau, sosea, om, caine, copac

Am hotarat, in sfarsit, castigatorul concursului de povestiri lansat in urma cu 2 saptamani pe blog. A durat ceva pentru ca ati trimis multe texte pe care a trebuit sa le citesc. Ca observatie, multi dintre voi ati trimis descrieri, desi eu am precizat ca astept povesti cu introducere, cuprins si incheiere. Mai jos aveti textul castigator. Maine voi publica si povestea mea.


Teodor Tatu - A fi infirm sentimental

Nu am mai sarit pana atunci dintr-un tren aflat in miscare. Saritura nu mi-a starnit vreo senzatie. Eu… incercam sa-mi sterg trecutul. Cat timp am stat in tren am incercat sa ma dizolv, am incercat sa-mi alterez sentimentele. Nu a functionat. Cautam un loc in care sa pot deveni infirm sentimental.
M-am oprit sa-mi aprind o tigara. Promisesem ca nu mai fumez. O faceam numai pentru ca fumatul era una dintre fetele viciului si nestapanindu-ma aveam cel putin impresia ca alterez celelalte sentimente, acelea care ma apropie de nevoia de a face bine. Dupa ce mi-am inundat plamanii cu fum, l-am lasat sa se ridice usor si sa se strecoare printre buze. Se ridica elegant spre cer. Semana perfect cu norii aceia de spuma care manjeau albastrul din loc in loc. Pentru un moment m-am intrebat daca norii nu sunt chiar fum de tigara. Ce gand! M-a amuzat numai faptul ca am reusit sa concep un asemenea gand.



Am intors capul de cateva ori. Stanga, dreapta… Nu eram prea incantat. Locul acesta nu ma putea ajuta sa nu mai simt nimic. Trebuia sa plec de acolo. Dupa ce am strivit tigara pe care abia o incepusem m-am intors spre stanga. Aveam in fata o adevarata mare de culori calde. Nu mi-am putut da seama daca vedeam ceva galben, ceva portocaliu sau o combinatie intre acestea doua. Am hotarat sa nu aleg. Fiecare alegere nu ar fi fost altceva decat hrana starii mele de luciditate. Multe sentimente se nasc atunci cand sunt lucid.

Am inceput sa alerg prin galben si portocaliu. Spicele imi intepau usor varfurile degetelor. Se miscau, imi vorbeau si incepeam sa imi amintesc. Nu voiam sa le aud, asa ca mi-am acoperit urechile cu mainilie. Le-am calcat strivindu-le cu pofta.

Pret de cateva minute am continuat sa ma bucur de faptul ca viata spicelor se consuma datorita mie. Eram constient insa ca si bucuria este tot un sentiment, oricare ar fi motivul acesteia. Am incercat sa scap de ea, dar era ca si cum m-as fi scuturat de panza unui paianjen. Trebuia sa astept, sa am rabdare. Rabdarea a fost intotdeauna un chin pentru mine. Iata ca s-a ivit totusi si leacul pentru chinul meu. Strada. Se afla la cativa metri de mine. Nu strada era de fapt leacul, ci prezenta ei. Ma vindeca de rabdare pentru ca ma facea sa uit bucuria atragandu-mi atentia.

N-am mai vazut vreodata o strada atat de pustie. Imi plac strazile pustii. Pasii mei erau firavi. Incercam sa ma inchipui de undeva din spate, dar imi venea in minte numai imaginea sacoului meu plutind prin aer. Sacoul luase totusi forma trupului meu sau… chiar el ii dadea forma. Nu imi pot da seama. Nici macar nu vreau sa imi dau seama.

Curand am ajuns sa vad un copac undeva in dreapta. Pentru ce rasarise un copac tocmai in acel loc? Imi dadea senzatia ca peisajul seamana cu capul unui om chel de pe care mai crestea un singur fir de par. Nu avea o forma deosebita. Tocmai pentru ca era singurul copac trebuia sa arate diferit de ceilalti pe care ii vazusem pana atunci.

Nu mi-am propus sa ma apropii de copac, dar cred ca asa se intampla atunci cand cineva vede un copac langa un lan de grau. Tinde sa se apropie de el. La cativa metri departare de copac, chiar pe mijlocul strazii am zarit o silueta. Trebuia sa fie un om. Pentru un moment am vrut sa ma intorc. Nu am facut-o. Orice urma de ezitare a fost stearsa totusi deoarece am realizat ca imi doream sa stau in prezenta unui om. Imi doream sa aud vocea unui seaman de al meu.

Odata ajuns langa, am simtit otrava unui miros deja cunoscut mie – miros de les. Printre picioarele omului care statea cu spatele la mine am urmat cu privirea o dara de sange uscat.
- A avut ghinion…
Vocea grava a barbatului m-a facut sa tresar. Ma apropiasem atat de usor. Cum de ma auzise ? Am intaintat pana cand am ajuns umar la umar cu el.
- Da, a avut ghinion, am adaugat eu dupa cateva momente de liniste.
Nu stiu nici acum cum arata barbatul. Dintr-un motiv pe care nici acum nu-l cunosc, mi-a fost teama sa-l privesc atent. Stiu doar ca avea un rucsac verde din care a scos o papusa din carpa. Am considerat ca era o papusa numai pentru ca imita cu aproximatie forma corpului uman. Imi puteam da singur seama ca era uzata. Nu avea ochi, gura, nici macar par. Cateva fire de ata se ridicau anapoda din panza verde.

Barbatul a asezat-o atent langa trupul aflat in descompunere, trupul unui caine mort. O papusa langa un caine mort… De ce? Chiar trebuia sa aflu.
- De ce ?
- De ce… ce ?
- De ce ati lasat papusa langa el? Este doar un caine mort.
- Intocmai. E un caine mort. Stii ce se spune despre animale?
Se spun multe despre animale. De unde sa stiu eu la ce se referea mai exact?
- Ca nu au sentimente,a continuat el.
Avea dreptate.
- Bine, dar tot nu vad de ce…
- Pentru ca nici papusa nu are sentimente. Este un simplu obiect. Obiectele pot avea valoare sentimentala, dar nu si sentimente. Pentru mine papusa nu mai are valoare sentimentala de ceva vreme. Voiam s-o arunc, dar i-am gasit locul. Se completeaza ca un puzzle, nu? Morti, inerti, fara sentimente.

- Ati putea foarte bine sa asezati si un om peste lesul cainelui. Un om viu.
- Gresesti. Nu poti fi om fara sa ai sentimente. Asta ne face superiori lor. Iti poti inchipui ca nu ai sentimente si le poti nega, dar ar insemna sa te imbeti cu apa rece. Negi sentimentele numai pentru ca iti e teama de ele, iar teama este la randul ei un sentiment. Nu-i asa? Sentimentele iti imbraca existenta.
- Sentimentele mi-au mutilat existenta.
- Nu fi prost! Cu sentimente iti slefuiesti existenta. A fi infirm sentimental inseamna a nu exista.

80 de comentarii:

  1. sincer ? nu am citit toata cartea .
    Cred ca s-a incadrat in cuvinte deci merita premiul.
    din punctul meu de vedere are nevoie de o urgenta la BAGDASAZAR ARSENI HOSPITAL.

    RăspundețiȘtergere
  2. sint curioasa si de restul povestirilor

    unde este lanul de griu unde este copacul cinele

    din cite imi amintesc eu cuvintele trebuiau folosite in povestire la inceput mijloc si sfirsit

    eu am inceput dar nu am mai avut timp sa o termin .Am postat,o si aici ca sa nu fie voci care sa spuna ca eu doar comentez

    Sint frinta de oboseala .Imi simt corpul greu care ma trage spre patul cald si moale cu lenjeria proaspat schimbata.Ma cuibaresc pe furis sub pilota si incep sa merg si merg pe un drum fara sfirsit .Totul in jurul meu este atit de bizar atit de senin doar lanul de griu ce margineste soseaua se misca in bataia vintului de august cintind o simfonie doar de el stiuta. Ma opresc pe mijlocul drumului fac o pirueta ,mai fac una si inca una si,mi dau seama ca sint doar eu .Doar eu aud acea simfonie care imi patrunde in trup , in suflet si usor incep sa vibrez si incep sa fug spre lanul de griu ,ma arunc ,ma tavalesc, il simt ,il miros si-l ascult .Ca un rasfat total ma intind pe spate invaluita de spicele aurii acoperita de cerul albastru si-mi intind miinile sa prind un nor c-am patratos cei drept de un alb pufos sa-l fac drept perna .Incerc sa ma adapostesc la umbra norilor dar ei se joaca cu mine pe ritmurile muzicii .Un zgomot ciudat se aude in lan ceva se apropie agale de mine



    Nu am terminat,o dar vreau sa vezi ca am inceput
    Deh timpul nu ne permite uneori
    Poate vei mai face postari de genul

    RăspundețiȘtergere
  3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  4. N-am apucat sa particip la concurs, dar asteptam cu nerabdare povestirea castigatoare. Mi se pare fada, seaca. Un text corect si atat. O tema in care elevul a respectat constiincios cerintele, dar care nu exprima nimic. Imi lasa impresia ca autorul a scris niste lucruri total straine propriului suflet si de-asta la citirea textului nu vibreaza nimic. A creat doar niste imagini in spatele carora descoperi cu surprindere ca e vid. La sfarsit, te gasesti neschimbat. In suflet n-a ramas nici macar ecoul ecoului vreunui cuvant. As zice ca e o povestire infirma sentimental. Nu reuseste nici macar sa ma dezamageasca sau sa-mi lase vreun gust amar. S-ar putea ca maine sa ma descopar gandind " Oare o sa afiseze azi povestirea castigatoare?" ca sa-mi dau seama, apoi, ca ai afisat-o deja... Ciudat,oricum. Primul text steril de pe blogul tau. Ar fi reusit povestirea sa aiba un alt impact asupra mea daca n-o citeam in contextul asta? Nu stiu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Aduce un pic cu L'Etranger al lui Camus...Mi-a placut

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce penibila e povestirea Sirenei :)) .Cu aia castigi in clasa a IV-a ceva :D .Nu te mai ofusca tu ca n-a respectat nu stiu ce.Poate n-a fost extraordianara,dar cu siguranta a fost cea mai buna dintre toate trimise,LA TiMP .Bafta intr-a V-a !

    RăspundețiȘtergere
  7. eu o stiu si imi place mult :D
    bravo!!

    RăspundețiȘtergere
  8. Felicitari tuturor participantilor, FELICITARI CASTIGATORULUI, succes pe mai departe!

    RăspundețiȘtergere
  9. Felicitări Teo, şi succes şi pe viitor.

    RăspundețiȘtergere
  10. Draguta povestirea, numai ca mi s-a parut ceva ciudat. Animalele au sentimente! Ceea ce nu au este constiinta. Prin constiinta le suntem superiori, but anyway.....felicitari Trent!

    RăspundețiȘtergere
  11. mi-a placut foarte mult, felicitari autorului!

    RăspundețiȘtergere
  12. imi place..chiar fain..ce se mai autosesizeaza iubitorii de animale :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Daca nici cainii - animalele n-au sentimente.... atunci nu exista niciun sentiment pur in lumea asta. Spun cu incredere asta cu toate ca ma numar printre putinii oameni care se bucura de fericire - implinita, evident, prin o multitudine de sentimente...
    Cred ca, confunzi Ratiunea cu Sentimentele. Caci unul dintre factorii ce ne deosebesc de animale este capacitatea noastra de rationa. Nicidecum prezenta sau absenta sentimentelor.
    E revoltator sa afirmi ca animalele nu au sentimente in conditiile care sentimentele animalelor se caracterizeaza in principal prin neconditionare...

    RăspundețiȘtergere
  14. Felicitări câştigătorului!
    Să nu uităm că fiecare concurs are reguliel lui, grila proprie de valorizare, de evaluare, de departajare. Deci, să nu fim răutăcioşi! :)

    Felicitări tuturor celor care aţi scris! Aş vrea să le citesc şi eu!

    Vă invit la lectura poveştii mele aici http://psalmdedor.blogspot.com/2009/05/dor-poveste.html
    Poate e cam de clasa a III-a...Mi-e dor de acele vremuri!

    RăspundețiȘtergere
  15. @Clau:asta nu e articol informativ.e o povestire.si atunci autorul ei e liber sa scrie despre ce vrea.nu?e ca si cum te-ai supara ca lupul din scufita rosie vorbeste "ca doar toti stim ca animalele nu vorbesc".
    PS:Natalia seamana cu solista de la Spin.daca mai exista Spin..

    RăspundețiȘtergere
  16. @starlight: Nu m-am supărat. Îmi este imposibil să mă supăr pe un text. Chiar text postat undeva pe internet...
    Am însă toată libertatea de a-mi exprima dezacordul faţă de o idee ce a potenţat un text sau să desfiinţez o idee înaintată printr-un anumit mijloc.
    De data asta mi-am afirmat dezacordul. Dacă însă ideea era expusă in altă formă, în alte medii etc, probabil că m-aş fi implicat într-o altă măsură.
    Are totuşi doar 17 ani. Textul e ok.
    Comparaţia ta îmi pare banală.
    Probabil că rostul comentariului tău se regăseşte defapt la PS.

    RăspundețiȘtergere
  17. Felicitari Teo! Mi-a placut povestirea, insa ceea ce nu mi-a placut a fost faptul ca este cu accente triste. Din momentul in care Tudor a lansat concursul si a dat acele elemente m-am gandit ca cele mai multe persoane vor scrie povesti triste. De ce? Pentru ca este mai simplu sa trezesti emotii negative, nu pozitive, pentru ca avem mai mult exercitiul tristetii decat al bucuriei, pentru ca este mai simplu asa ...

    P.S. Asta nu inseamna ca nu apreciez textul castigator, eu nici macar unul trist nu am scris :)

    RăspundețiȘtergere
  18. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  19. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  20. @puc:Cred ca s-a incadrat in cuvinte deci merita premiul.
    nu cred ca puteai sa scoti o aberatie mai mare

    RăspundețiȘtergere
  21. felicitari castigatorului...
    ... o poveste care curge lent, o poveste disecata in detalii, unele extrem de violente..

    RăspundețiȘtergere
  22. Clau, sunt constient ca am doar 17 ani, dar vezi tu... ar trebui sa-ti fi dat seama ca aici era vorba numai de o poveste. Nimic mai mult. Ai impresia ca n-am respectat vreo regula? La urma urmei, eu nu am facut decat sa particip.

    RăspundețiȘtergere
  23. mie mi-a placut, nu in mod deosebit dar e ok; nici nu sunt specialista sa ma dau cu parerea... oricum felicitari.

    RăspundețiȘtergere
  24. Era sa uit. Multumesc tuturor atat pentru felicitari cat si pentru observatii. Toate cele bune! :)

    RăspundețiȘtergere
  25. Faptul ca este o poveste nu te protejeaza ca altii sa judece premisele care stau la baza povestii. Deloc.
    Toti cititorii au o medie de IQ care sa le asigure discernamant suficient pentru a realiza ca este defapt o poveste.
    Faptul ca ai postat-o si la tine pe blog si ai trimis-o pentru a fi evaluata de Tudor implica supunerea Povestii judecatilor. Accepta-le. Nu esti nevoit sa le urmezi. Ai grija totusi ce ipoteze urmezi in viata si pe ce idei iti fundamentezi gandirea. Caci povestea este un produs al gandirii tale. Si nu am vazut sa specifici ca faci referire la alte realitati decat cele ale lumii in care traim.

    RăspundețiȘtergere
  26. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  27. Clau, cainele era deja mort("morti, inerti"). Fiind mort nu vad cum ar mai fi putut sa aiba sentimente. Daca personajul secundar a afirmat ca animalele nu au sentimente, asta nu inseamna ca personajul principal (care as fi putut sa fiu chiar eu) este de aceeasi parere. Fiecare e liber sa creada ce doreste.
    Da, ai dreptate. A fost o scapare de-a mea negandindu-ma sa precizez ca actiunea se petrece intr-o alta realitate.

    RăspundețiȘtergere
  28. " Stii ce se spune despre animale?
    Se spun multe despre animale. De unde sa stiu eu la ce se referea mai exact?
    - Ca nu au sentimente,a continuat el.
    Avea dreptate."

    Invata sa iti sustii adevaratele afirmatii. Cainele in povestea ta nu avea setimente. Defapt Animalele nu au senimente...afirmi tu. Asta le deosebeste de noi, oamenii. Ori, atunci cand suntem morti, nici noi nu avem sentimente.

    RăspundețiȘtergere
  29. m-am gandit ca si voi de ce a scris ca nu au cainii sentimente spre deosebire de oameni.
    la animale emotia de iubire sau ura este ceva primar , neconditionat, pe cand la oameni sentimentele cam trec prin ratiune si sunt cel mai mult conditionate de minte care le reprima.
    cred ca asta a vrut sa spuna ca nu au cainii sentimente. a asociat sentimentele doar cu cele umane pe care chiar le cunoaste, si stie ca trebuiesc traite indiferent de natura lor.

    RăspundețiȘtergere
  30. Camelia. Imi place argumentul tau. L-am trait in parte, in mare masura.

    Sunt de acord cu prima parte: cea referitoare la faptul ca sentimentele, emotiile animalelor sunt primare...deci neconditionate. Pentru noi asta are un farmec anume, pentru ca mult prea rar intalnim iubire neconditionata de la semenii nostri.

    Totusi m-am convins ca iubirea intre oameni reclama abandon total pentru a te recompensa cu fericire in adevaratul sens al cuvantului. Iar abandonul trebuie sa se refere si la filtrul ratiunii. In acel moment devine si sentimentul nostru primar, neconditionat. Asta se intampla rar. Prea rar. Dar e minunat sa traiesti o astfel de experienta.

    RăspundețiȘtergere
  31. POvestile sunt subiective. viziunile sunt diferite.
    Acum, la incheierea concursului am postat si eu pe blog cele doua variante ale viziunii mele.
    http://deyu-m.blogspot.com/2009/05/povesti-cu-lanuri-de-grau.html

    RăspundețiȘtergere
  32. sincer,ma asteptam la o o scriere extraordinara,ceva ce m-ar fi atras,nu imi place,nu imi place in contextul in care este considerata castigatoare,este doar o poveste,in sensul de inventie,nu are esenta concentrata,doar cateva propozitii din dialog pot fi considerate interesante,m-a dezamagit,ma gandeam ca cine stie ce poveste o sa fie....cred ca au fost compuneri mult mai frumoase,doar ca au pierdut prin transpunerea lor ca descrieri,probabil nu au avut dialog,si parca nici nu are toate elementele incluse,cert este ca am citit-o obligata,sa vad de ce a iesit castigatoare,altfel m-ar fi oprit cuvintele usoare,de umplutura..dar felicitari

    RăspundețiȘtergere
  33. as fi curioasa care sunt motivele pt care Tudor a ales-o castigatoare,a stralucit clar dintre celelalte,sau a fost doar corect scrisa?,cu toate ca ,personal,nu se incadreaza in nici o ipoteza,asteptam urm concurs,dar cu cerinte mai clare

    RăspundețiȘtergere
  34. @ criss :
    "Nu uitati de elementele principale, apoi povestea poate merge in orice directie."

    RăspundețiȘtergere
  35. aprob in totalitate opinia lui Clau

    RăspundețiȘtergere
  36. @ Trent : chiar si intr-o directie careia ii lipseste fundatia?,ideea de baza de la care ai pornit este contrazisa,pana la finalul povestii,de ideile ce ar fi trebuit sa ti-o sustina,dar sunt curioasa Trent,ce ar fi trebuit sa intelegem noi din aceasta poveste?

    RăspundețiȘtergere
  37. eu zic, in loc sa incepem sa il blamam, am putea sa il felicitam tocmai pentru ca a atras atentia cuiva prin munca sa. ceea ce e de apreciat. in fond, elementele alea erau doar un punct de pornire si oprire, fiecare a scris cum a crezut de cuviinta, fiecare a utilizat simbolurile pe care le-a crezut cele mai potrivite. Deslusirea lor poate fi dificila pentru noi, sau poate vom gandi in alta directie decat a gandit-o naratorul. dar pana la urma tocmai asta e esenta scrierii, sa simti un text prin propriile prisme.

    RăspundețiȘtergere
  38. Mie personal imi place !Ca nu e o povestire demna de premiul Nobel si nici de Pultzer poate fi discutabil ,insa nu pentru noi! Ca a castigat aici e un fapt ce demonstreaza ca a meritat!Are un substrat destul de subtil..e corecta si din punct de vedere gramatical..limbajul e unul plastic ..e foarte ok !

    si eu am scris pentru concurs... povestea o gasiti aici daca doriti sa o cititi .

    http://dagnallexandra.blogspot.com/2009/05/alta-vreme-de-razboi.html

    RăspundețiȘtergere
  39. offf era sa uit! Felicitari autorului si multa inspiratie pe mai departe !

    RăspundețiȘtergere
  40. eu nu il blamez,imi exprim opinia;opera lui ,din punctul meu de vedere,nu este una "superioara",exact acesta este cuvantul potrivit,nu are o explozie,o premisa finalizata,un fundament bine construit si mentinut in aceeasi idee de baza,cu care a pornit la inceput,este doar parerea mea,dar consider ca am dreptul sa o spun,si acum spun ca nu pot atribui acestei creatii o nota pozitiva,dar,felicitari inca o data

    RăspundețiȘtergere
  41. "A fi infirm sentimental inseamna a nu exista."

    Uite, criss, eu nu m-am asteptat sa castig. Cand am aflat ca am castigat nu m-am simtit altfel decat de obicei. Nu pot spune ca m-am bucurat. Nu cred ca ma ajuta cu ceva faptul ca am castigat.
    Sunt sigur ca au fost creatii mai bune decat a mea, dar nu e vina mea ca a fost postata. Nu eu sunt cel care a selectat creatiile. Pe blogul meu am postat-o pentru ca este AL MEU si din cate stiu este vizitat de cunoscuti de-ai mei. Nu s-ar fi chinuit altcineva sa citeasca.
    Povestea e scrisa de mai mult timp, dar am modificat-o folosind cuvintele date de Tudor Chirila.

    RăspundețiȘtergere
  42. parca te scuzi..! nu cred ca merita efortul! sincer! de ce crezi ca au fost creati mai bune? ai fost ales ...prin umare cineva te-a considerat cel mai bun!

    RăspundețiȘtergere
  43. Uau, ce cuvinte mari "E revoltator sa afirmi ca animalele nu au sentimente" :))
    Revoltator de-a dreptul!
    Sunt curioasa, de unde siguranta asta? :|
    Oricum, ma scuzati... dar sunteti rautaciosi: va legati de chichite, mici detalii, ca sa ce?

    Trent, felicitari. :) Sincer, nu o gasesc extraordinara povestea - nici n-a spus cineva ca, asa trebuia sa fie! - dar, pare-se, a fost cea mai reusita. :)

    RăspundețiȘtergere
  44. Nu ma scuz. Am doar obiceiul sa nu ma supraapreciez si am luat parte si la situatii in care nu a castigat cel care a meritat.

    RăspundețiȘtergere
  45. Felicitari Trent!
    Frumoasa poveste...:)

    RăspundețiȘtergere
  46. Clau: putem iubii neconditionat si noi, cand eliberam asteptarile si frica. si da e super..nu mi iese din prima, decat dupa ce identific ce anume blocheaza.

    RăspundețiȘtergere
  47. Felicitari. Mie imi place. Si nu mai gasiti defecte...

    RăspundețiȘtergere
  48. cat de seci sunt comentariile de dupa un concurs(mai ales cele care includ link cu povestioara proprie).poate la fel de seci ca si incercarile autorului de a face fata acestor comentarii.
    cred ca un "bravo" ar fi fost de ajuns. sau daca nu te-a impresionat in niciun fel povestioara-incearca sa-ti arati oftica intr-un mod "nevirtual".
    pi.es: astept povestea lui tudor :)

    RăspundețiȘtergere
  49. mie una imi place! felicitari castigatorului..

    RăspundețiȘtergere
  50. Oameni buni, chiar nu puteti lasa un om sa castige? Totul e bine si frumos in comentariile altor postari, dar cand e vorba de concurenta, apar imediat rautatile si comentariile. Daca nu va convine ce a scris Trent, mergeti cu povestioara la Tribunalul de la Haga. Vedeti ce au ei de spus; pana un alta, acesta este BLOGUL LUI TUDOR, asa ca, aici, Trent este numit CASTIGATOR!!! Bravo lui! Mie mi-a placut povestea, si dca nu era sa imi placa, tot il felicitam. Si bravo tie Tudor!

    RăspundețiȘtergere
  51. lol :))),va comportati de parca m-as fi ofticat,eu doar mi-am spus parerea,chiar asa nu acceptati alte opinii?,repet : ma refeream strict la opera in sine,precum creatie,si Trent animalele chiar au sentimente,dar in fine,clar s-a atribuit o altfel de interpretare comentariilor mele,si in plus Trent,ar trebui sa te astepti si la critici,si sa tii cont de ele pt tine si pt a-ti dezvolta capacitatea de scriere,nu toti o sa iti felicite scrierile,am plecat,ciao

    RăspundețiȘtergere
  52. @ criss : Crede-ma ca tin cont! Nu m-au deranjat criticile si nu sunt atat de limitat incat sa cred ca voi fi numai apreciat. Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  53. am dat link spre povestioara proprie pentru ca sunt multi care vor sa citeasca si alte variante. Nu am facut asta ca sa demonstrez nimica, pur si simplu e interesant sa vezi in cate locuri poate ajunge mintea umana plecand de la un simplu peisaj.

    RăspundețiȘtergere
  54. Foarte interesanta povestea.
    Chiar mi-a placut foarte mult! Felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  55. felicitari, Teo aka Trent :D

    good work!

    RăspundețiȘtergere
  56. wow! Sunt foarte incantata sa citesc in romaneste o povestioara asa interesanta. Este atat de profunda, originala si bogata in semnificatii ca aproape ar merita o a doua lectura. O astept pe a ta Tudor, dar nu trage cu ochiul! ;)

    RăspundețiȘtergere
  57. ba frate parca va ofticati ca nu ati castigat voi! e frumoasa povestea, Trent!

    RăspundețiȘtergere
  58. "Mariana spunea...
    Vă invit la lectura poveştii mele aici http://psalmdedor.blogspot.com/2009/05/dor-poveste.html"

    bv am citit,o si imi dau seama ca am fost c-am pe aceeasi idee

    si tu poti trecce in clasa a-V-a
    :))))

    RăspundețiȘtergere
  59. acum ca am citit comentariile mi,a venit o idee

    oare daca toti vizitatorii tai ar fi citit povestioarele inainte sa te pronunti tu care ar fi fost alegerea lor?

    :))))

    RăspundețiȘtergere
  60. "vetrice spunea...

    Ce penibila e povestirea Sirenei :))"

    crede-ma pe cuvint ca nu ti-am cerut parerea
    cit despre clasa a-V-a sa fii tu sanatos ca firele albe le c-am vopsesc demult

    RăspundețiȘtergere
  61. sunteti nebuni cu sentimentele animalelor:)..autorul nu sustine ca animalele nu au sentimente,"se spune ca nu au sentimente",deci poate fi sau se spoate sa nu fie adevarat.
    mie imi place povestea,desi pare un pic fortata,asta e-trebuia sa incapa in hainele propuse de organizator.

    RăspundețiȘtergere
  62. fortata un pic ..sunt de acord.Elementele mi se par prea baga-te in compozitie.cum sa zic.apar fortat.nu vin de la sine..nu se intrepatrund cu restul povestirii.oricum.felicitari>:D<

    RăspundețiȘtergere
  63. @ Dahlia Wegrzynowski: comentariul tau nu merita osteneala unui raspuns, dar sunt curioasa sa stiu de unde stii tu cat de mari sunt cuvintele folosite de mine... de unde, chiar?! Caci pe tine te preocupa ce ma indreptateste sa fac anumite afirmatii in privinta sentimentelor. Iti raspund: experientele traite, experiente in care sentimentele au atarnat greu.

    Cat despre cuvintele mele: sunt mai mari ca unele...si mai mici, din nou, ca altele. Sau poate te referi la Font...ma indoiesc.

    Oricum te compatimesc daca in viata ta sentimentele sunt mici detalii.

    RăspundețiȘtergere
  64. Patetic!
    Oh, sau stai: si exclamatia asta trebuie sa o pun intre ghilimele, ca sa gusti teatralitatea?

    :)) Daca intr-atat de "fara rost" mi-a fost comentariul si, dupa a ta parere, nu merita osteneala unui raspuns, de ce totusi te-ai obosit sa mi-l dai? Din compatimire? :)) (... unul din multele tale sentimente, ;) inteleeeg )

    Nu e nevoie sa raspunzi, nu de data asta. Te scutesc de o asemenea osteneala. :)

    RăspundețiȘtergere
  65. * multumesc ca m-ai scutit. era oricum greu...pentru ca //in stilui observatiei despre caini// "stii ce se spune despre anumiti oameni?.... Cica sa nu-ti pui mintea cu minea lor ca o au odihnita!"

    RăspundețiȘtergere
  66. PS: motivul pentru care am decis sa postez un comment raspuns se regasea in commentul meu. Si era foarte simplu de idetificat: "comentariul tau nu merita osteneala unui raspuns, dar sunt curioasa sa stiu de unde stii tu cat de mari sunt cuvintele folosite de mine..."

    Hmmm oare acum te-ai prins?

    RăspundețiȘtergere
  67. Cati ani vei fi avand, minune?! ( intrebare retorica )

    Daca tot le-ai luat mot-a-mot, de ce nu te simti flatata? :)

    RăspundețiȘtergere
  68. Trent,nu mi se pare ca ai de ce sa fi modest.oricum modestia e deseori prost folosita..Felicitari!
    @Clau: :)Ai un limbaj atat de pretios!si de afectat!imi inchipui cum ceri tu un kg de mere la piata de exemplu :))si am dezbatut cu baietii din birou problema cu sentimentele animalelor.sentimentele au pierdut la scor mare:)ce-i drept,n-avem fete la birou,poate altul era scorul..

    RăspundețiȘtergere
  69. @ starlight: Multumesc. Este un compliment.

    Poate si prezenta fetelor conta. Dar cel mai mult conteaza sa ai un animal acasa. Nu pot sti cati aveti animale acasa. Este mai mult decat evident ca eu am.

    RăspundețiȘtergere
  70. Sincer? Asa si asa! Insa, intotdeana, exsta doar un castigator.
    Povestea mea o aveti pe blog.
    Pentru ca sunt o persoana altruista, il felicit pe castigator !

    RăspundețiȘtergere
  71. @ TOATA LUMEA
    : http://tudorchirila.blogspot.com/2009/02/maidanezi-jogging-libertate.html

    "PS. Se dedica memoriei lui Ursu, maidanezul meu preferat, lovit de o masina. Ursu avea un talent nebun in a nu face nici o diferenta intre straini si cei foarte apropiati. Musca astfel pe toata lumea. Sau poate se plictisise sa mai discearna. Mai serios vorbind, una dintre putinele fiinte care m-a iubit neconditionat, dupa ce in prealabil l-am cumparat cu o pereche de cremwursti."

    De ce nu ati comentat si acolo...Auzi nebunul:Mai serios vorbind, una dintre putinele fiinte care m-a iubit neconditionat, dupa ce in prealabil l-am cumparat cu o pereche de cremwursti.

    Cum sa-l fi iubit? Oare?! Saracii de noi...suntem aerieni!

    RăspundețiȘtergere
  72. @ CLAU- Mie imi esti simpatica fiindca ca ai fost pe post de critic literar/moderator.
    Sincer!

    RăspundețiȘtergere
  73. buna povestea, felicitari Trent!

    RăspundețiȘtergere
  74. Trent, ti-ai ascuns blogul; eu ce mai citesc? promisesei ca mai scrii samd

    RăspundețiȘtergere
  75. GreenEye, ti-as fi raspuns chiar pe blogul tau, dar observ nu pot avea acces decat prin intermediul unei invitatii. Iti zic doar atat : cand voi simti ca timpul va trece mai incet, atunci probabil ca voi reactiva blogul. Am altele pe cap. Iti urez sa te bucuri de vara! ;) Cheers!

    RăspundețiȘtergere
  76. ok, Trent! mersi!
    "drumuri" usoare!

    RăspundețiȘtergere